Cercetătorii au reușit să arate că reacțiile inflamatorii ale unei importante proteine senzor se desfășoară doar într-o anumită direcție în spațiul celular. Descoperirea are potențialul de a opri propagarea inflamației și implicit de a opri bolile inflamatorii cronice.
Inflamația face parte din mecanismul biologic complex de apărare al organismului împotriva factorilor nocivi, cum ar fi microorganisme patogene (bacterii și viruși), factori iritanți, celule bolnave sau leziuni.
În condiții normale răspunsul inflamator este bine controlat de către organism, însă un răspuns inflamator exagerat poate fi în sine o cauză de boală.
Cercetători de la universitățile din Bonn și Köln au reușit recent să arate că reacțiile inflamatorii ale unei importante proteine senzor se desfășoară doar într-o anumită direcție în spațiul celular.
Atunci când bacteriile sau virusurile atacă celule vii sau dacă în organism sunt detectate substanțe străine, se activează un senzor de pericol, o proteină pe care oamenii de știință au abreviat-o NLRP3.
„Depozitele de proteine din creier care sunt caracteristice bolii Alzheimer, așa-numitele plăci ß amiloide, pot activa și ele NLRP3“, a declarat prof. dr. Matthias Geyer de la Institutul de Biologie Structurală a spitalului universitar din Bonn, referindu-se la studii anterioare.
În baza acestor studii precedente, cercetătorii au aflat că reacția inflamatorie se alimentează singură, propagându-se din ce în ce mai mult.
Reacția inflamatorie declanșată de NLRP3 promovează depunerea plăcilor ß amiloide și contribuie semnificativ la procesul bolii.
Odată activate, proteinele NLRP3 se prind unele de altele și formează nucleul unei structuri filiforme pe care se adună tot mai multe proteine.
„Reacția apare imediat ce în jur o duzină de molecule NLRP3 sunt prezente“, a explicat prof. Geyer. În teorie, un număr infinit de molecule NLRP3 se pot uni și pot extinde din ce în ce mai mult structura filiformă, numită științific „filament“.
Cercetătorii au reușit acum să arate direcția în care acest filament crește și continuă să se extindă.
„Am reușit să obținem aceste informații folosind microscopia crioelectronică. Metodă ne permite să mărim de 80.000 de ori moleculele de proteine, făcându-le vizibile și astfel le-am putut observăm în mod direct“, a explicat Inga Hochheiser, din echipa prof. Geyer.
„Inflamația“, sub microscop
Oamenii de știință au izolat structura filiformă de NLRP3 diu celule și, folosind tehnici speciale, au picurat moleculele pe o probă eșantion pe care au înghețat-o, obținând o imagine statică pe care au putut s-o studieze cu ajutorul microscopului crioelectronic.
Structura emergentă a moleculelor NLRP3, dispuse unele lângă altele, a fost astfel vizualizată.
„Aceste imagini individuale au făcut posibilă înțelegerea modului în care filamentele se alungesc, la fel ca într-un film”, spune Hochheiser.
Datorită felului în care moleculele cad atunci când sunt picurate pe proba eșantion, ele pot fi vizualizate la microscop din perspective diferite.
Aceste prespective pot fi apoi combinate pe computer pentru a crea o imagine tridimensională. Rezultatele au arătat că filamentele se formează doar într-o singură direcție.
„Acest lucru ne-a permis să vizualizăm o parte a aparatului inflamator și să citim literalmente direcția creșterii (inflamației)“, spune prof. Geyer, care a condus studiul.
Oprirea bolilor inflamatorii cronice
„Provocarea tehnică a fost aceea de a găsi tranzițiile în structurile filamentelor și de a le face vizibile în imagini“, a explicat prof. dr. Elmar Behrmann de la institutul de biochimie a universității din Köln.
„Aceste descoperiri ne permit să țintim acum aceste zone ale răspunsului inflamator folosind anticorpi sau medicamente“, a precizat Hochheiser.
Prin această descoperire, cercetătorii sunt acum mai aproape de a stopa mecanismul inflamator și de a contracara inflamația cronică.
Studiul a fost publicat în revista Science Advances.
Articolul Mecanism care are potențialul de a stopa inflamația cronică din organism, identificat de cercetători apare prima dată în 360medical.ro.