Din toate binecuvantarile pe care mi le-a dat Dumnezeu de-a lungul anilor, nasterile copiilor mei sunt cele mai pretioase.
Mi le amintesc zambind pana la ultimul detaliu. Astfel, fiind la a doua nastere, de data aceasta a unui baietel, stiam in mare cam ce ma asteapta.
Data probabila a nasterii era 12 iunie, insa pe 10 am mers la control, unde mi s-a confirmat ca nu mai este mult si baietelul mult visat vine pe lume.
M-am intors acasa pe jos, desi sotul meu panicat dadea mesaje sa iau un taxi. Era o zi prea frumoasa ca sa nu ma relaxez cu o plimbare. Nu aveam dureri sau semne ca bebelusul ar sosi in seara aceea.
A doua zi, pe 11, am mers cu fetita in jurul blocului si stand la etajul 4,probabil de la efortul treptelor am simtit o contractie adevarata care aproape nu ma lasa sa merg. Eram langa casa, intr-un magazin, asteptand mofturile rasfatatei. Revenind in casa, la un interval de o ora jumatate, au inceput contractiile.
Stiind de la prima nastere ca la spital trebuie sa stai la centurile de monitorizare, am zis in sinea mea ca voi mai sta acasa pana voi avea dureri mai dese. La ora 15 a aparut dopul gelatinos, iar durerile au crescut in intensitate. Sotul meu, vizibil emotionat, mi-a spus ca ma stramb cam urat si m-a indemnat sa plec la spital.
„Ce stie el, ” mi-am zis, asa ca am facut un dus si mergeam kilometri prin casa. La ora 18,contractiile au devenit regulate cam la 8 minute, asa ca am sunat salvarea. Cand am coborat, s-a pornit un ropot de ploaie incat nu vedeai la un metru, ca un semn ca se intampla ceva.
La internare, medicul de garda mi-a spus ca am dilatatie completa asa ca m-a condus spre sala de nasteri. Era o zi mare, Sf. Luca al Crimeii, doctor de trupuri si suflete si am simtit ca mi-a stat alaturi, auzind murmurul meu de rugaciune.
Ca o comparatie fata de prima nastere, durerile au fost aceleasi, o presiune mare pe bazin, doar orele de travaliu au fost mai putine, dar fiind acasa probabil nici nu le-am simtit atat de intense. Nu a durat jumatate de ora intre internare si nastere, am nascut la 19:20 minunea de 3200g, doamna doctor spunand zambind „tu vroiai sa nasti cu sotul acasa, spune drept!”
Personalul medical si doamnele Dr. Pacurariu Lacramioara si Dr. Istrate Smarandita s-au purtat exemplar. Toata lumea a fost mereu atenta la nevoile mele si ale bebelusului si le sunt profund recunoscatoare pentru tot.
Recomand cu drag!
Ramona
Postarea Nastere Naturala Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui Iulie 2022 Dr. Pacurariu Lacramioara si Dr. Istrate Smarandita a fost publicata pe Am Nascut Acolo.