De 6 ani România se confruntă cu o criză de imunoglobuline. De altfel, plasma și produsele derivate din plasmă sunt produse deficitare la nivelul întregului glob pâmântesc, iar războiul din Ucraina aduce cu el și o nevoie de plasmă mult mai mare. Între timp, țările din jurul României colectează plasmă și o trimit la fracționare către fabricile de fracționare, în schimb România este singura din Europa care nu colectează plasmă. ,,Nu înțeleg de ce de șase ani România nu reușește să depășească această criză de imunoglobuline”, a declarat la dezbaterea Access and Therapies360 Rozalina Lăpădatu, Preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA).
În prezent, 60% din necesarul european de imunoglobuline provine din Statele Unite ale Americii, astfel că având în vedere criza acestor produse la nivel mondial, plus războiul din Ucraina, pacienții români care au nevoie de imunoglobuline trăiesc cu teama că oricând Statele Unite ale Americii ar putea să decidă limitarea exportului de produse de plasmă.
,,Trebuie să spun că noi am atenționat Ministerul Sănătății anul trecut în vară, când The Economist a publicat un raport despre criza globală de imunoglobulină. Din cauza pandemiei a scăzut foarte mult recoltarea de plasmă. Deci, avem o dată criza cauzată de pandemie și acum avem și războiul din Ucraina. Pentru niciunul dintre miniștrii sănătății de până acum nu a fost prioritară rezolvarea acestei crize. Avem speranță la domnul Rafila, să sperăm că dânsul se va implica”, a semnalat Rozalina Lăpădatu.
Preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune a făcut referire și la recomandarea Comisiei Europene care a tot repetat în ultimii ani că trebuie să atingem autosuficiența, adică să avem toate produsele de plasmă care avem nevoie bazându-ne în principal pe colectarea de plasmă internă.
,,Există legislație europeană în acest sens, Plasma Master file, în care sunt prezentate toate criteriile pe care un centru de colectare de plasmă trebuie să le îndeplinească. Aceste criterii trebuie transpuse în legislația românească în primul rând, în al doilea rând legislația ar fi bine să prevadă și România să ia decizia ca această colectare de plasmă să se facă nu doar în centre publice, ci și în centre private și să existe inclusiv posibilitatea parteneriatelor public- private”, a precizat Rozalina Lăpădatu.
Potrivit reprezentantei pacienților cu afecțiuni autoimune, doar țările care au colectare privată de plasmă și parteneriate public-private își îndeplinesc acest obiectiv de autosuficiență în colectarea de plasmă și asigurarea cu imunoglobulină. Sunt patru țări în Europa: Germania, Austria, Cehia și Ungaria care au bifat acest capitol.
,,Cred că cel mai important lucru și cel mai rapid care se poate face sunt modificările legislative. Am văzut că în Strategia Națională de Sănătate Ministerul Sănătății a prevăzut și colectarea de plasmă, sper ca prin PNRR să se asigure și fondurile necesare dotării centrelor publice de colectare de plasmă. Lucrurile nu sunt atât de complicate. Este nevoie de voință politică și de cineva care să își asume acest proiect și în special de la Ministerul Sănătății”, a subliniat Rozalina Lăpădatu.
Referindu-se la situația din Ucraina, preşedintele APAA a semnalat faptul că în astfel de conflicte sunt foarte mulți oameni răniți și se folosesc foarte mult produsele derivate din plasmă și și sânge, fiind unele dintre terapiile salvatoare de vieți în astfel de situații.
,,E normal că se duc foarte multe produse în Ucraina. Dar Ucraina înainte de acest conflict colecta plasmă și avea și fabrici de fracționare de plasmă”, a spus Rozalina Lăpădatu, în cadrul dezbaterii online ,,Access and Therapies360”, un eveniment din seria conferințelor 360 APT, Acces, politici și terapii.
Citește și: Prof. dr. farm. Robert Ancuceanu: Activitatea de genomică în România este mai mult decât firavă
Prof. dr. Liana Gheorghe, despre hepatita Delta: E timpul să oferim populației din România noi soluții terapeutice
Daniel Bran, vicepreședintele APMGR: Medicamentele generice sunt utilizate suboptimal
Radu Gănescu: ,,Accesul la medicamente ar trebui să crească, să fie îmbunătățit. Pandemia nu ne-a ajutat”
Vezi și Dr. Ioana Bianchi, ARPIM: Lungul drum al medicamentelor compensate în România
Articolul Rozalina Lăpădatu, APAA: Nu înțeleg de ce de 6 ani România nu reușește să depășească această criză de imunoglobuline! apare prima dată în 360medical.ro.