Două vaccinuri experimentale arată promisiune în protejarea împotriva infecțiilor virale Epstein-Barr, care provoacă mononucleoză și au fost asociate cu mai multe boli, inclusiv anumite tipuri de cancer și scleroza multiplă.
O echipă de cercetători de la o c0mpanie farmaceutică, care lucrează cu Institutele Naționale de Sănătate și Institutul Național de Cancer din SUA, a dezvoltat două noi vaccinuri împotriva infecțiilor cu virusul Epstein-Barr.
Se știe că infecțiile virale Epstein-Barr provoacă mononucleoză și au fost asociate cu mai multe alte afecțiuni, inclusiv anumite tipuri de cancer.
În ianuarie, s-a constatat că este o cauză probabilă a sclerozei multiple. Cercetările anterioare au arătat că, la nivel mondial, aproximativ 95% dintre adulți sunt infectați cu acest virus.
Din acest motiv, cercetătorii au lucrat la un vaccin pentru a oferi protecție împotriva virusului, dar până acum, niciunul nu a funcționat așa cum s-a sperat.
În acest nou efort, cercetătorii care lucrează la aceste două noi vaccinuri cred că au făcut un progres. Într-un studiu publicat în revista Science Translational Medicine, echipa descrie atributele celor două vaccinuri și eficacitatea lor în testele preclinice.
Vaccinurile, care au fost testate până în prezent doar la animale, blochează două căi prin care virusul Epstein-Barr (EBV) se manifestă în organism, a declarat cercetătorul principal Dr. Gary Nabel.
Epstein-Barr este dificil de prevenit, deoarece se localizează în două tipuri de celule, celule imune B, care produc anticorpi, și celulele epiteliale care căptușesc interiorul și exteriorul corpului.
Aceste noi vaccinuri sunt modificate genetic pentru a induce un răspuns imun care ar bloca infectarea ambelor tipuri de celule, a precizat dr. Nabel.
Vaccinurile, dezvoltate pe bază de nanoparticule, vizează glicoproteinele care mediază intrarea virusului atât în celulele B, cât și în celulele epiteliale.
Cercetătorii speră ca acest lucru va ajuta sistemul imunitar să vizeze virușii și să-i omoare. Vaccinurile se numesc gH/gL+gp350D123 și gH/gL/gp42+gp350D123. Cercetătorii au dezvoltat proteine cu un singur lanț care ar fuziona cu feritina bacteriană autoasamblându-se în nanoparticule.
„Acest lucru ne oferă o oportunitate de a contracara orice punct pe care virusul l-ar putea folosi ca sprijin pentru a se stabili în organism. Credem că avem o abordare utilă, deoarece am izolat în esență două proteine cu rol cheie pentru intrarea virusului în organism și îi putem bloca astfel capacitatea de a intra în celule și de a le infecta“, a explicat dr. Nabel.
Vaccinurile s-au dovedit eficiente în obținerea unui răspuns imun la maimuțe, șoareci și dihori. Acest lucru a dus la teste mai ample, în timpul cărora cercetătorii au vaccinat șoarecii modificați genetic pentru a avea un sistem imunitar asemănător omului.
S-a constatat că un singur șoarece a avut cantități detectabile de virus în corpul său, în timp ce toți șoarecii de control au fost infectați.
Pe măsură ce au îmbătrânit, șoarecii testați nu au dezvoltat niciunul dintre tipurile de cancer care au fost asociate cu infecțiile virale Epstein-Barr.
Virusul este recunoscut în primul rând ca fiind cauza mononucleozei.
„Infectează celulele B din organism, celulele producătoare de anticorpi și face ca aceste celule să prolifereze anormal. Astfel apar o mulțime de inflamații și dereglări ale sistemului imunitar care se manifestă în infecții serioase cu dureri în gât și simptome respiratorii ale căilor superioare, care durează și câteva luni, iar aceste simptome sistemice dau naștere la mononucleoza infecțioasă“, a explicat dr. Nabel.
EBV a fost, de asemenea, primul virus uman asociat cu cancerele, în primul rând limfoamele și cancerele gastrice, a mai precizat dr. Nabel. Virusul provoacă peste 200.000 de cazuri de cancer în fiecare an.
Mai recent, cercetătorii au aflat că riscul unei persoane pentru scleroză multiplă (SM) crește de 32 de ori dacă a fost infectată cu Epstein-Barr, potrivit unui studiu publicat în revista Science în ianuarie.
Se crede că EBV declanșează SM la unii oameni păcălind sistemul imunitar să atace propriile celule nervoase ale organismului.
Cele două vaccinuri experimentale funcționează prin fuzionarea a două proteine diferite de fixare (care permit EBV să intre în celulele B și celulele epiteliale), pe o particulă din organism numită feritină, a explicat dr. Nabel.
Funcția feritinei este de a transporta fierul în sânge, dar cu ajutorul ingineriei genetice îi oferim un scop suplimentar, a mai precizat dr. Nabel.
„Aceasta (feritina) servește ca un purtător, și putem decora, în esență, exteriorul particulei cu proteinele virale“, a explicat dr. Nabel. Sistemul imunitar vede proteinele virale și montează un răspuns care teoretic ar proteja împotriva unei viitoare infecții cu virusul real.
Studiile clinice au fost programate pentru anul viitor.
Articolul Vaccinuri experimentale împotriva virusului Epstein-Barr apare prima dată în 360medical.ro.