Un medicament autorizat de mult timp pentru controlul convulsiilor în epilepsie și reducerea durerilor nervoase, gabapentina, poate spori recuperarea mișcării după un accident vascular cerebral (AVC), ajutând neuronii din partea nedeteriorată a creierului să preia activitatea celulelor pierdute, sugerează noi cercetări preclinice.
În experimentele recente, cercetătorii au imitat pe modele de șoarece un AVC ischemic, care apare atunci când un cheag blochează fluxul sanguin provocând moartea neuronilor din regiunea afectată a creierului.
Rezultatele au arătat că un tratament zilnic cu gabapentină timp de șase săptămâni după un AVC a restabilit funcțiile motorii fine la nivelul extremităților superioare ale animalelor. Recuperarea funcțională a continuat și după ce tratamentul a fost oprit.
Echipa de cercetare de la universitatea de stat din Ohio descoperise anterior că gabapentina blochează activitatea unei proteine care, atunci când este supraexprimată, după o leziune a creierului sau a măduvei spinării, împiedică regenerarea axonilor (extensiile lungi și subțiri ale corpului celulelor nervoase care transmit semnalele în creier).
„Nivelurile ridicate din această proteină afectează recuperarea neurologică. Imaginați-vă că această proteină este pedala de frână, iar recuperarea este pedala de accelerație. Poți să apeși pedala de accelerație, dar nu poți accelera atâta timp cât apeși și pedala de frână. Dacă începi să ridici pedala de frână și apeși continuu pe accelerație, poți accelera cu adevărat recuperarea. Credem că acesta este efectul medicamentului gabapentină asupra neuronilor. Mai există și o contribuție a altor celule, în afara celor neuronale, care se implică în acest proces, făcându-l și mai eficient“ a declarat autoarea studiului, Andrea Tedeschi, profesor asistent de neuroștiințe la colegiul de medicină din Ohio.
Studiul a fost publicat luni, în revista Brain.
Recentul studiu se bazează pe o cercetare din 2019, în care laboratorul lui Tedeschi a descoperit pe modele de șoarece că gabapentina a ajutat la restabilirea funcției membrului superior al animalelor după o leziune a măduvei spinării.
Accentul principal al tratamentului după un accident vascular cerebral ischemic îl reprezintă restabilirea fluxului sanguin în creier cât mai repede posibil. Recenta cercetare sugerează că gabapentina nu are niciun rol în acest stadiu acut. Rezultatele recuperării au fost similare dacă tratamentul a început la o oră sau o zi după producerea AVC-ului.
În schimb, efectele medicamentului au fost evidente în neuronii motori specifici ai căror axoni transportă semnale de la sistemul nervos central către organism și le spun mușchilor să se miște.
După AVC-ul la șoarecii de studiu, cercetătorii au observat că neuronii de pe cealaltă parte a creierului au început să dezvolte axoni. Aceștia au restabilit semnalele pentru mișcarea voluntară a extremității superioare afectată de moartea neuronilor după AVC. Cercetătorii au identificat fenomenul ca fiind un exemplu de plasticitate, capacitatea sistemului nervos central de a fixa structuri deteriorate și a restabili conexiuni și semnale.
„Sistemul nervos al mamiferelor are o oarecare capacitate intrinsecă de a se autorepara. Dar am constatat că această creștere a plasticității spontane nu a fost suficientă pentru a stimula recuperarea. Deficitele funcționale nu sunt atât de severe în acest model experimental de accident vascular cerebral ischemic, dar sunt persistente“, a explicat prof. Tedeschi, care face parte și din programul de cercetare a leziunilor cerebrale cronice din statul Ohio.
După o leziune neuronii au tendința să devină „hiperexcitați“, ceea ce duce la o semnalizare excesivă și implicit la contracții musculare care pot provoca durere și mișcări necontrolate. În timp ce proteina receptorilor neuronali, alfa2delta2, contribuie la dezvoltarea sistemului nervos central, supraexprimarea sa, după leziunile neuronale, arată că frânează creșterea axonilor la un moment nepotrivit, contribuind la această hiperexcitabilitate problematică.
Aici intervine gabapentina spun cercetătorii, și își face treaba, respectiv inhibă subunitățile alfa2delta1 și 2, permițând ca repararea sistemului nervos central după AVC să progreseze într-un mod coordonat.
„Am blocat receptorul cu medicament și ne-am întrebat dacă va apărea și mai multă plasticitate. Răspunsul este da“, a spus Tedeschi.
Conform cercetătoarei, descoperirile sugerează că medicamentul normalizează condițiile din sistemul nervos deteriorat și promovează reorganizarea corticală într-un mod semnificativ din punct de vedere funcțional.
În comparație cu șoarecii de control care nu au primit medicamentul, șoarecii care au primit zilnic, timp șase săptămâni, tratamentul cu gabapentină și-au recăpătat funcția motorie fină în membrele din față. La două săptămâni după ce tratamentul a fost oprit, cercetătorii au observat că îmbunătățirile funcționale au persistat.
„Asta a confirmat faptul că modificările funcționale sunt consolidate în sistemul nervos“, a mai spus Tedeschi.
Gabapentina a părut să aibă un efect în creierul afectat de AVC și asupra altor celule decât cele neuronale, care influențează momentul de transmitere al mesajului. Examinarea activității acestor celule după tratamentul medicamentos a sugerat că ele își pot schimba dinamic comportamentul ca răspuns la variațiile comunicării sinaptice, permițând continuarea fără probleme a germinării axonilor care compensează neuronii pierduți.
Rezultatele sugerează că gabapentina este o strategie promițătoare de tratament pentru refacerea după un AVC, a mai precizat autoarea studiului.
Echipa de cercetători continuă să studieze mecanismele care intervin în recuperarea după un accident vascular cerebral.
Articolul Studiu: Un medicament antiepileptic poate stimula recuperarea funcțională după un AVC apare prima dată în 360medical.ro.